Vindecare...

,,devreme ce m-am împăcat cu mine
nimic nu mă mai poate tulbura
vântul e vânt,
moartea e moarte
ziua
e doar o altă zi, nu altceva.
tăcerile sunt altfel de cuvinte
ce nu le-auzi
dar le-nţelegi deplin
în felu-ţi sibilin
calci pe morminte
cicatrizând o rană cu venin.
de-o vreme mă aud mai clar pe mine
şi glas dau sufletului mut
ascult...
dar toţi uităm,
şi veţi uita şi voi, ştiţi bine,
speranţe putrede ce scârţie-a tumult.
de ce uităm?
poate pentru că doar uitarea
e-acel venin a tot vindecător
ce mai învie zâmbetul- surparea
trecututului,
de paşi nimicitor..."
Mirela Campan

Lectii...

,,Oamenii te pot apropia sau depărta de tine însuți.
 Culmile pe care ne putem ridica sau hăurile în care ne putem afunda.
 Uneori lacrimile ajung în suflet și îl inundă. 
Necazurile ne fac mai puternici, ne ajută să supravieţuim altfel, la un alt nivel.
 Orice om are momente de tristețe, de regăsire, de cădere și ridicare. 
De gol sau plin, de lumină și întuneric, de lacrimi și zâmbete. 
Face parte din procesul de purificare, de catharsis.
 Nu am ști să prețuim bucuria dacă nu am trece prin durere și invers. 
Toate au rostul lor pedagogic. Bineînţeles că am astfel de momente, ca orice pământean.
 Important este ce fac cu acea stare. În astfel de momente mă întreb: Ce vrea Doamne să îmi spună aici?
 Ce am de învățat din această experiență? Ce am de iertat, de iubit? Ce simt eu acum? Cui dau asta?
 Stare de prezență continuă, aici, acum."
Hrisostom Filipescu

Stare....

,,Nu sunt supărat pentru că m-ai mințit.
Sunt supărat pentru că de acum nu te mai pot crede."
Fiedrich Nietzsche

Galbene căderile la umbra anotimpului

,,Galbene căderile la umbra anotimpului
despre iubire nu mai știu nimic de mai an,
vise nu mai am, iar
despre necunoașterea aproapelui
peste tot se vorbește.

Toamnă neodihnită în toate lumile,
același galben aruncat peste tot,
călătoare spre o lume înghețată
gândesc ce vreau și rămân pe unde colind,
nu mai arunc zâmbete fără țintă
cui n-are nevoie de ele,
neștiind când m-am vrut printre oameni
să-mi strunesc sufletul cum se cuvine,
refuz să mai merg la umărul
unei lumi imposibile. "

 Maria Mihaita
http://frumuseteapierdutaavietii.blogspot.ro/