Cantec de noapte...

,,...noapte-nflorita, cantec de luna,
unde-i dragul meu drag, ratacit?
glezna de stea, poveste nebuna,
pleoapa inchisa peste chipul iubit;
peste zi te blestem si de iad si de rai
ingropandu-te-n umbre pierdute,
dar cand noaptea coboara, in inima-mi stai
si-mi esti iad si-mi esti rai printre tunete surde.
... cat ma tem ca n-auzi ce nu pot sa iti spun,
ca nu stii in ce viscol ma-nchizi
cand se scurge nisipul asteptarii, nebun,
sub lumina de luceferi livizi!

...dar apari si frumos mor ninsori
dintr-un viscol ce-i fara sfarsit,
si-alergam cand te dor, cand ma dori,
de la minus la plus infinit..."
de Tarchila Nina

Atitudini...

http://danamarcu15.blogspot.ro/2010/02/atitudini.html

,,Uneori simt pacla lipicioasa a singuratatii precum negura vascoasa in noptile de iarna. Ma zbat sa ies si ma afund tot mai adanc.
Astazi am simtit-o din nou. E un sentiment pe care il am tot mai des in ultima vreme. Uneori o simpla amintire imi declanseaza tavalugul acesta ce striveste totul in calea lui. Alteori, o banala imaginatie. Insa de cele mai multe ori, o atitudine. Ma intriga atitudinile. Ele sunt de cele mai multe ori efectul unei superficialitati ce sfideaza morala si imaginatia. Dar ele exista. Iar noi, noi cei ce pretindem ca avem un dram de constiinta, de maturitate si compasiune, suntem nevoiti sa le acceptam. Ba mai mult decat atat, chiar sa ne prefacem ca suntem de acord cu ele. Pentru ca altfel am parea rupti de lumea asta materiala. Am parea doar niste inadpatati.
Eu cred cu tarie ca sunt o inadaptata. Inadaptata la morala acestei lumi plasmuita din nerecunostinta si rautate. Din superficialitate si sfidare. Sfidare a tot ce poate fi cald, frumos, corect, bun, drept, vertical, demn.
Atitudinile, cele la care fac eu referire, imi sunt deseori provocatoare de disperare. De sila, de dorinta de a pune capat. Capat la ce? La o iluzie. La iluzia ca sunt un om normal. Nu, cred ca EU am o problema. Pana la urma nu am de ales. Trebuie fie sa ma adaptez si sa fiu ca toti, fie sa ma autoexclud din competitie. Cand toti sunt confectionati dupa standarde pe care eu nu le pot intelege si accepta si doar eu mai cred in lucruri aproape inexistente, se pare totusi ca EU am o problema !
Intrebarea mea este daca lucrurile se petrec asa, sau sunt doar o plasmuire a mintii mele obsedata de singuratate?"