luni, 28 august 2017

Reteta pentru inima...

,,Se ia o inimă
Distrusă,
Cu bătăi iregulate
Și emoții crescute greșit
Printre pulsuri.
Se curăță,
Mai întâi
De praf
Cu un burete scăldat în
Speranță:
Se lustruiește bine,
Până lucește a sănătate
Din nou.
Se despică apoi
Cu grijă
În două
(a nu se atinge arterele.
Pericol de revărsare a dezamăgirii,
fatal,
în corpul întreg al inimii).
Se clătește bine
Cu multă iubire.
(Iubirea se găsește oriunde,
În diferite forme
si consistențe).
Când, în sfârșit,
Inima poate respira din nou,
Fără urme de puls
Întrerupt,
Se așează la loc
În mijlocul ființei.
Pentru că fiecare inimă
Obosește:
De durere, de neputință, de încercare, de ne-iubire.
Și nicio inimă
Nu poate
Să renască
Din praf
Altfel
Decât prin multă
Iubire"

marți, 1 august 2017

Teama...

,,Nu mă tem niciodată de moarte
La sosirea unui alb anotimp,
Poate doar de un gri ce desparte
Timpul meu limitat de alt timp.
Nu mă tem de iubiri interzise
Inchiziţii de rugi când îmi pun
Spinii umbrei absurd peste vise,
Pe cuvântul ce nu pot să-l spun.
Nu mă tem de o altă schimbare
În banalul meu fel de a fi,
Poate doar de un vânt care doare
Cu un zbor de petale-argintii.
Nu mă tem că o frunză în toamnă
Peste sufletul meu va cădea
Poate doar de un fulg ce mă-ndeamnă
Spre o iarnă eternă şi grea.
Şi mai mult decât orice blestem
Doar de mine, de mine mă tem…"
Mircea Moldovan