,,Învățarea și înțelegerea detașării sunt dintre cele mai grele lecții care există.
Opunem rezistență pentru că ne este frică să nu pierdem obiectul atașamentului nostru.
Vrem ca lucrurile să meargă după cum ne-am propus, vrem ca alții să acționeze așa cum ne-am dori, vrem ca viața noastră să meargă așa cum am plănuit-o.
Și de fiecare dată când opunem rezistență, suferim.
A învăța să ne detașăm de rezultatele eforturilor noastre, de rezultatul așteptărilor noastre, de răspunsul celuilalt la cererile noastre este un mare exercițiu de încredere în viață, de deschidere a inimii și de acceptare.
Detașarea nu înseamnă a te îndepărta de ceilalți pentru a nu trăi în atașament.
Nici nu cere să fim indiferenți față de ceea ce se întâmplă, ca urmare a așteptărilor noastre.
Mai degrabă, este să rămânem deschiși la ceea ce se va întâmpla, indiferent de rezultate.
Este să acceptăm să ne ocupăm de ceea ce viața ne pune în cale, știind că este spre binele nostru.
Înseamnă a depune eforturile necesare pentru a obține realizarea unui proiect, dar și a accepta că rezultatul poate fi diferit de așteptările noastre și să învățăm a trăi cu el.
Este să-l iubim pe celălalt, oferindu-ne toată dragostea, recunoscând în același timp că celălalt poate iubi într-un mod diferit față de cum ne dorim.
Este să te iubești pe tine însuți, cu toate imperfecțiunile tale, să știi că nu poți îmbunătăți nimic dacă nu, mai întâi, te accepți.
Este să trăiești făcând tot posibilul, dând maximul tău, știind că uneori vei avea succes, iar alteori nu, că uneori vei fi recunoscut și alteori nu, uneori vei fi iubit și alteori nu.
Detașarea este hotărârea noastră de a fi liberi.
Să ai convingerea profundă că totul este perfect, indiferent de ce s-ar întâmpla.
Este mai presus de toate un purtător de mare pace interioară."