,,Toamna lăcrimează bruma peste frunze
Ca vrăjit dansează-n foșnet abătut,
Dorului lunatic îi aduc acuze,
Că se cuibărește-n gândul surd și mut.
Frunze risipite vin în avalanșe
Și adorm pe tâmpla zorilor târzii,
Mă colindă noaptea-n zdrențe de mătase
Nu te-aștept nici astăzi,știu că n-ai să vii.
Ard un vreasc din tine, ce-mi încinge focul,
Sub castani nostalgici cerul îl invoc,
Trece ea și toamna, ia și nenorocul
Merg să vând și dorul într-un iarmaroc.
Vând o amintire,vise și fantasme,
Inima-i bogată ,cumpără nu vrei?
Am pe buze struguri și în gene basme,
Iar rapsozii toamnei cântă pe alei.
Astăzi este gratis orice vei alege,
Dau pentru un zâmbet umbrele himerei,
Dăruiesc iubire , reverii pribege,
Umple-ți buzunarul,hai de ce nu vrei?
Port veșmânt de frunze galben aurite,
Sufletul mi-e rugul unde toate-mi sunt,
Am rămas cu doruri, ceasuri osândite,
Toamne cu iluzii și cu păr cărunt."
Ines Popa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu