Umbra e-n veci prefăcută –de Valery Becart
,,Şi umbra e-n veci prefăcută –
În nopţi neguroase pândeşte...
Şi aripile grele-şi întinde...
O, suflete, adâncit în poveste!
Şi ca o vrajă te-mbată –
Cu line miresme...
Tăcută – se scurge-n odaie...
Şi umbre tăinuite – urzeşte –
Citeşte... citeşte...
Rămâi adâncit în poveste!
O, noapte!
Tărâm de nelinişti.
Cu umbletele-ţi grele
Zvârli umbre chinuite –
În clipele-mi de veghe...
Povestea-i pe sfârşite...
O, umbră în veci prefăcută –
Pândeşti din unghere – tăcută...
Şi-asculţi – cum altul citeşte –
Ca şi mine odată...
Adâncit în POVESTE!"
RăspundețiȘtergereDoar umbra....
de Adrian Erbiceanu
,,Simt vântul umbrei cum spre somn mă-nclină,
Trecând prin mine - parcă mi-ar vorbi
Cu simplitate, ca şi cum n-ar şti
Complexitatea ei că mă domină.
Să înţeleg, încerc a întregi
Cărările cu vină - fără vină -
Trepte întăinuite de lumină
În noaptea ce se-ncumetă spre zi.
M-aştern la drum cu vrerea de-a străbate
Prin Taina grea, ca printr-un vechi descânt,
Prin lumile în mine sigilate…
Dar nu e cer deasupra-mi. Nici pământ.
Doar umbra se întinde peste toate
Şi e Cuvântul pus peste Cuvânt !"