duminică, 8 iulie 2012

De ce te mahnesti,suflete?

Dansând cu lupii…
de Rely Tarniceri


,,Am ieşit în noaptea plinei luni
şi-am dansat cu lupii…
m-am prins în hora lor nebună,
unduitor, fantastic şi rebel,
urlând la lună…

am descifrat misterul ropotelor de ploaie
sfâşiată prin ramuri de copaci
lacrimi ce vor să spele lumea
de ea însăşi
cabale îngânate de vraci…

am găsit nedorite răspunsuri
la întrebări pe care nu le-am pus
privesc cornul lunii-n apus
mai ascunde în ea nepătrunsuri
dar ceasul s-a dus

mi-e sufletul gol, zdrenţuit,
mă paşte-un cumplit dor de ducă
luna păleşte năucă
iar lupii privesc liniştit
o nălucă......"

Un comentariu:

  1. ,,Ca-ntr-un joc, legându-ţi ochii cu năframa,
    Tu alergi să prinzi năluca unui vis,
    Dar opreşte-te prietene, ia seama,
    Paşii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis.
    În zadar aştepţi năluca fericirii,
    În zadar apuci cu pumnii amândoi,
    Vei plăti tribut dezamăgirii,
    Obosit, cu ochii plânşi, cu pumnii goi.
    Întoarce-te la Domnul, aşa cum eşti,
    Cu zdrenţe-n suflet şi poveri
    Întoarce-te la Domnul, cu-n cuget nou
    Şi-o altă inimă să-i ceri.
    Întoarce-te la Domnul,
    La pieptul Lui să înţelegi cât te-a iubit,
    Crezând în jertfa-i sfântă,
    Vei fi-n veci fericit,
    Întoarce-te la Domnul,
    Copil preaiubit."
    Costache Ioanid

    RăspundețiȘtergere