,,... Nu ne alegem natura iubirilor noastre si n-o putem incalca fara sa
fim pedepsiti mai grav decat lasandu-ne in voia lor, care este aceea a
soartei. Orice pasiune omeneasca ce se incarca de spaima derogarii de la
norma si de gandul pacatului duce la aceeasi zadarnica suferinta, la
acelasi zbucium si la acelasi esec. Singura mantuire, atunci cand este
inutil sa te renegi, este aceea de a te accepta asa cum esti, de a nu te
minti si de a nu minti pe nimeni. Nu are rost sa luptam cu ceea ce nu
poate fi infrant in noi, cu adevarul nostru esential, iar a-l incarca de
vina este un fel restrictiv de a gandi omenescul, dandu-l prada unor
cenzuri straine de deplinatatea lui. ..."(Petru Cretia)
,,Liniste... Liniste... peste tot numai liniste... Mi-e atat de bine aici langa liniste, langa cerul adus, incovoiat ca un ram peste inima mea, cand inima n-am, peste cantecul meu, cand cantece n-am, peste dragostea mea, cand dragoste n-am, la marginea lumii, cand lume nu am..." Dominic Stanca
marți, 30 octombrie 2012
,,... Nu ne alegem natura iubirilor noastre si n-o putem incalca fara sa
fim pedepsiti mai grav decat lasandu-ne in voia lor, care este aceea a
soartei. Orice pasiune omeneasca ce se incarca de spaima derogarii de la
norma si de gandul pacatului duce la aceeasi zadarnica suferinta, la
acelasi zbucium si la acelasi esec. Singura mantuire, atunci cand este
inutil sa te renegi, este aceea de a te accepta asa cum esti, de a nu te
minti si de a nu minti pe nimeni. Nu are rost sa luptam cu ceea ce nu
poate fi infrant in noi, cu adevarul nostru esential, iar a-l incarca de
vina este un fel restrictiv de a gandi omenescul, dandu-l prada unor
cenzuri straine de deplinatatea lui. ..."(Petru Cretia)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu